|
PNL a început o reformă profundă a sistemului sanitar românesc care trebuie continuată, deşi din 2009 aceasta s-a blocat financiar şi administrativ. Astăzi este creată o majoritate din rândul medicilor şi sindicatelor din sănătate care apreciază reforma sanitară liberală şi care cer continuarea acesteia. Viziunea liberală asupra sistemului românesc de sănătate: un sistem sanitar social pentru cetăţean şi liberal pentru personalul medical. Principalul obiectiv pentru atingerea efectelor preconizate ale reformei este creşterea finanţării la cel puţin 6% din PIB care, oricum, ne va situa sub media Uniunii Europene. Finanţarea mai bună va duce la asigurarea demnităţii cetăţeanului şi a medicului, la reformarea serioasă şi corectă a sistemului de sănătate. Realizarea unui sistem integrat pentru îmbunătăţirea indicatorilor sanitari: sănătate, sport, protecţia consumatorului, siguranţa alimentului Efectele aşteptate se referă la: · asigurarea de servicii medicale de bază în mod permanent, la nivel calitativ satisfăcător, · asigurarea de medicamente pentru toţi cei care au nevoie potrivit prescripţiilor medicale, · asigurarea unei infrastructuri medicale moderne şi performante, · asigurarea unor salarii decente pentru personal în vederea descurajării emigrării şi fenomenului plăţilor informale, · asigurarea de servicii medicale suplimentare prin dezvoltarea sistemului de asigurări private de sănătate. Obiective generale 1. Îmbunătăţirea accesului echitabil al întregii populaţii la servicii de sănătate esenţiale, prin întărirea /redefinirea rolului componentelor sistemului de sănătate în cadrul reformei acestuia. Principalele direcţii de acţiune au în vedere continuarea reformei în: - asistenţa medicală primară prin: · creşterea calităţii infrastructurii sanitare cu precădere în mediul rural · facilitarea informatizării unitare şi integrate a cabinetului medicului de familie · încorporarea ghidurilor şi protocoalelor clinice bazate pe evidenţă, în practica de rutină · repoziţionarea activităţii medicului de familie şi definirea rolului acestuia în echipa multidisciplinară de la nivelul comunităţii locale - asistenţa medicală de urgenţă prin: · continuarea investiţiilor în infrastructura sanitară de urgenţă (spitale regionale şi judeţene, ambulanţe, echipamente medicale specializate, etc.) · continuarea procesului de formare a resurselor umane dedicate · definitivarea reţelei integrate de asistenţă medicală de urgenţă – SMURD cu celelalte componente medicale · creşterea finanţării acestui segment de asistenţă medicală şi asigurarea lui integrală pentru toti cetăţenii de la bugetul de stat - servicii medicale de prevenţie prin: · dezvoltarea conceptului promovat în Programul Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei şi integrarea acestuia în practica de rutină a medicului de familie; · implementarea de campanii de prevenţie primară având ca obiectiv schimbarea de comportament în legatură cu factorii de risc asociaţi principalelor cauze de morbiditate şi mortalitate; · dezvoltarea conceptului de prevenţie secundară realizată în mod organizat şi sistematic pentru cancerul de col uterin, sân şi colon. - asistenţa comunitară, inclusiv servicii medicale la domiciliu prin: · transformarea asistenţei comunitare din program de sănătate în componentă de asistenţă medicală şi descentralizarea asistenţei comunitare la nivel de servicii publice în cadrul consiliilor locale; · diversificarea serviciilor de asistenţă comunitară (servicii de îngrijiri la domiciliu, servicii de sănătate mintală comunitară, servicii de paliaţie la nivel comunitar, servicii de prevenţie comunitare); · creşterea finanţării acestei componente de asistenţă medicală; · asigurarea continuităţii acestor servicii prin managementul de caz şi asigurarea integrării între diferitele tipuri de asistenţă medicală. - acordarea de îngrijiri de sănătate oferite în cadrul pachetului de servicii medicale de bază: · susţinerea unui pachet de servicii de sănătate de bază realist şi adecvat nevoilor de sănătate ale populaţiei care să răspundă principiilor de solidaritate şi egalitate · creşterea nivelului de finanţare în FNUASS şi alocarea proporţională mai judicioasă a fondurilor disponibile între diferitele tipuri de asistenţă medicală - extinderea pachetului de servicii medicale suplimentare şi complementare în cadrul asigurărilor private de sănătate - îngrijiri de sănătate pe termen lung · abordarea intersectorială a acestui domeniu de asistenţă prin planificarea şi finanţarea integrată a acestor servicii de către sistemul de sănătate, sistemul de asistenţă socială şi consiliile locale 2. Îmbunătăţirea nivelului calitativ al serviciilor de sănătate. Evoluţia creşterii calităţii urmăreşte: Calitatea structurii: - continuarea investiţiilor în infrastructură, cu accent pe cea de înaltă performanţă în vederea continuării efortului de a defini centre de excelenţă, centre de referinţă pentru diagnostic şi tratament; - asigurarea necesarului de resurse umane calificate prin redefinirea strategiilor de recrutare, formare, reţinere a specialiştilor pornind de la nevoile de dezvoltare către excelenţă ale fiecărei specialităţi. Calitatea proceselor - promovarea unui management sanitar profesionist (dezvoltarea capacităţii de management de programe, de planificare de servicii la nivel comunitar în vederea descentralizării, continuarea procesului de dezvoltare a unor reţele de servicii care să asigure continuitatea serviciilor acordate în bolile cronice cu impact major pe starea de sănătate, etc) - continuarea facilitării procesului de elaborare de ghiduri şi protocoale de diagnostic şi tratament, definirea de metodologii pentru monitorizarea implementării acestora şi implementarea efectivă a acestora în practica de zi cu zi (aplicarea ghidurilor şi protocoalelor terapeutice) - revizuirea permanentă a pachetului de servicii de bază tocmai având ca punct de plecare prevederile ghidurilor şi protocoalelor de practică - iniţierea unui sistem de acreditare a furnizorilor de servicii de sănătate. Calitatea rezultatelor - urmărirea calităţii rezultatelor prin integrarea pacienţilor în procesele de luare a deciziilor cu privire la planurile de servicii adresate rezolvării problematicii bolilor de care suferă. Pentru aplicarea obiectivelor din domeniul sănătăţii publice PNL îşi stabileşte următoarele principale politici: - Creşterea finanţării totale a sistemului de sănătate la 6% din PIB prin sporirea ponderii finanţării bugetului de stat pentru programe naţionale de sănătate, pentru investiţii strategice, pentru medicina de urgenţă şi accesul populaţiei din mediul rural la servicii de sănătate. În acest sens, decidenţii din sistem vor asigura: - finanţarea superioară şi adecvată a programelor naţionale de sănătate şi introducerea unor programe noi, în special în domeniile identificate drept prioritare prin programul de evaluare a stării de sănătate a populaţiei - modificarea structurii finanţării diverselor componente ale sistemului de sănătate în scopul asigurării cu fonduri a tuturor activităţilor; un accent deosebit se va pune pe asigurarea în continuare a unei ponderi crescute pentru serviciile de sănătate primare (medicina de familie) cu un procent de 12-15%, a serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele cu boli cronice – cu un procent de 10% - Continuarea dezvoltării activităţii de prevenţie şi promovarea unui stil de viaţă sănătos - dezvoltarea de programe de promovare a sănătăţii în domeniul reducerii obezităţii, consumului de tutun, alcool şi droguri - promovarea de programe de depistare precoce a diferitelor patologii la nivel de copii, tineri şi grupuri populaţionale ţintă, conform riscogramei naţionale - propunerea de programe privind limitarea bolilor cu transmitere sexuală - (initierea şi) continuarea dezvoltării şi implementării de programe privind promovarea activităţii fizice, în special dezvoltarea de comportamente sănătoase/ stil de viaţă sănătos la grupe de vârstă mici (copii şi adolescenţi) - Continuarea programului de evaluare a stării de sănătate a populaţiei în funcţie de riscograma medicală a fiecărui cetăţean - continuarea monitorizării stării de sănătate a populaţiei cu ritmicitatea impusă de nivelele de risc identificate la programul de evaluare a sănătăţii, respectiv continuarea monitorizării implementării de către medicul de familie a riscogramei (ghid de prevenţie) în cadrul contractului obişnuit cu casa de asigurări - creşterea eficacităţii programelor de oncologie, diabet, HIV-SIDA, hepatită, boli rare, boli cardiovasculare prin continuarea introducerii de ghiduri clinice noi în medicina de familie pentru detectarea precoce a bolilor în diferite patologii - dezvoltarea programelor de prevenţie şi de profilaxie pe baze de dovezi şi pe indicatori sanitari - Dezvoltarea programelor de infrastructură sanitară - construirea cu prioritate a celor 8 spitale regionale urgenţă şi a încă 20 spitale judeţene de urgenţă - reabilitarea a 15 spitale judeţene de urgenţă, inclusiv cu fonduri europene - finalizarea spitalelor municipale şi orăşeneşti începute în perioada 1994 – 2004, după efectuarea unor studii noi privind fezabilitatea acestora - dotarea cu aparatură de înaltă performanţă în (toate) unităţile sanitare, în funcţie de nivelul acestora, numărul populaţiei deservite şi evaluarea tehnologiilor - consolidarea, repararea şi reabilitarea spitalelor publice - continuarea progresului în definirea (finalizarea) sistemului informatic şi informaţional necesar creşterii transparenţei, analizei datelor şi luării de decizii adecvate de politică publică în sistemul sanitar public - programul de infrastructură în asistenţă medicală primară – cabinete medicale multifuncţionale în mediul rural - Asigurarea resursei umane medicale calificate - Creşterea numărului de medici şi asistenţi medicali prin îmbunătăţirea sistemului de salarizare, a creşterii calităţii locurilor de muncă - Perfecţionarea cadrului de acces la rezidenţiat, inclusiv la rezidenţiat pe post pentru toti medicii - Imbunătăţirea accesului la profesia de asistent medical, inclusiv prin organizarea de cursuri cu plata de la buget - Reaşezarea profesiei şi a sistemului de salarizare care să atenueze procesul migraţiei medicilor - Colaborarea cu autorităţile locale privind asigurarea unor condiţii stimulative pentru atragerea personalului medical în zonele neacoperite cu medici şi asistenţi medicali. - Descentralizarea efectivă a sistemului sanitar - transferarea spitalelor comunale, orăşeneşti, municipale şi judeţene neclinice la autorităţile locale ( consilii locale sau judeţene, după caz) - transferarea activităţii de medicină şcolară, comunitară şi mediere sanitară la primării şi asigurarea integrării în cadrul serviciilor de asistenţă socială - Perfecţionarea managementului sistemului de sănătate - pregătirea managerilor de programe şi creşterea capacităţii instituţionale de planificare, implementare, monitorizare şi evaluare a rezultatelor programelor în termeni de sănătate publică - continuarea îmbunătăţirii managementului spitalelor, inclusiv prin aplicarea de management privat - unificarea caselor de asigurări de sănătate paralele în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate - extinderea procesului de elaborare a ghidurilor şi protocoalelor terapeutice pornind de la principiul medicinei bazate pe dovezi - iniţierea unui proces/mecanism de evaluare a tehnologiilor medicale - Promovarea externă a serviciilor de sănătate de excelenţă - Redresarea balanţei între plăţile pe care le facem către clinicile europene şi cele care ar intra în ţară prin promovarea serviciilor de excelenţă către cetăţenii celorlalte ţări membre europene (servicii de stomatologie, servicii balneoclimaterice, unele servicii chirurgicale, etc) - Revizuirea cadrului legislativ pentru accelerarea procesului de reformă a sistemului sanitar
|
|
